Sarcina, nașterea și îngrijirea bebelușului reclamă adesea dedicarea absolută și completă din partea mamei. Corp și suflet, zile și nopți, săptămâni bune, lună după lună, un an, doi, alteori în funcție de  starea de sănătate a copilului, de resursele sociale, financiare ori psihologice ale mamei/familiei, chiar și mai mulți ani.

Modul în care își reprezintă perioada maternității  le face pe foarte multe  mame la revenirea în câmpul muncii, să se simtă fie depășite, ca scoase de pe pistă, fie beton pregătite, gata să calce accelerația în circuitul devenirii profesionale.

Pentru foarte multe femei, revenirea la locul de muncă nu e deloc ușoară, nu atât din considerente ce țin de relația cu copilul, cât de  cunoștințele, practicile, abilitățile, procedurile altădată operaționale acum învechite și înlocuite cu altele. Reîncadrate pe salariul inițial, cel din urmă cu 2-4 -n ani, fără perspective imediate de ajustare a lui, multe dintre ele ajung să vadă în maternitate un regres, un obstacol, un dezavantaj. Desigur că foarte important este modul în care se poziționează și  angajatorul.

Am invitat-o pe Nicoleta Capătă, Director Resurse Umane Flanco, cu experiență solidă în resurse umane, coaching și training, dar și mamă, să răspundă unor întrebări și frământări concrete ale proaspetelor mame care revin din concediul de îngrijire copil (CIC) în circuitul profesional.

1.Ca om de HR, pentru mai multă claritate și coerență deopotrivă pentru angajator și candidat, recomanzi ca perioada petrecută în CIC să fie menționată în CV?

În practică, din postura de om de resurse umane,  văd foarte puține cv-uri care au transparența aceasta legată de perioada de concediu îngrijire copil. De ce se întâmplă asta? Mămicile cu care lucrez în coaching, în marea lor majoritate, consideră că au de pierdut în fața recrutorilor dacă își trec perioada CIC. Lipsa de transparență însă, nu face decât să accentueze neliniștea lor despre cum să abordeze etapele următoare legate de interviu și/sau integrarea și perioada de proba. Eu recomand sa fie trecută perioada CIC în CV. Am văzut și abordări foarte creative ale acestei perioade, cu job description, indicatori de performanță, abilități dobândite. De ce nu? Eu aș aprecia o abordare de acest fel în detrimentul unei lipse de transparență. Indiferent de cât de experimentat sau neexperimentat este recrutorul, tot vor apărea întrebări legate de job, responsabilități, perioada de preaviz etc., în acest caz, cred că este foarte dificil spre imposibil să ascunzi o perioadă de retragere din câmpul muncii chiar și de 6 luni.

2.Cum poate  o mămică după 2 CIC-uri consecutive de ex., să facă referire în cursul interviului de recrutare, la această perioadă ca un atu personal/ profesional astfel încât să aibă cât mai multe șanse de a obține jobul dorit?

În sesiunile de coaching și in workshopurile cu mămici ce revin din CIC în câmpul muncii, cea mai mare conștientizare a lor este reformularea și conversia din – “ce am pierdut în cei doi sau mai mulți ani de CIC din punct de vedere profesional” în “ce am câștigat/dezvoltat în termeni de abilități și competențe”. Cum ar fi să nu mă concentrez pe ce am uitat/pierdut și, în schimb, să mă uit la ce am câștigat?! Sa devii mamă, sa fii responsabil de un copil înseamnă ca ești un alt om, o versiune îmbunătățită a ta. Încurajez mămicile să își ia timp să exploreze și să conștientizeze această noua variantă a lor. Ce plusuri le-a adus maternitatea, ce abilități noi le-a adus această experiență si cum le pot valorifica mai departe în zona profesională? De exemplu, responsabilitatea, eficiența, multitaskingul, dar si abilitățile de leadership, creștere și dezvoltare de oameni se dezvoltă în această perioadă. Nu mai spun despre toleranță și rezistență la frustrare, stres etc.

3.Cum te raportezi ca specialist HR în interviuri de recrutare, față în față cu mămicile ce revin din CIC?

Pentru mine, să am în față la interviu un părinte, înseamnă că am dintr-odata un om căruia nivelul de maturitate i s-a dezvoltat în ultimii ani, fără niciun dubiu, dincolo de abilitățile de care am discutat mai sus. Având, la rândul meu doi copii, lucrând cu sute de oameni, iar in subordine directă cu zeci de femei cu sau fără copii, nu pot sa nu fiu contaminată de propriile convingeri în relație cu asta.

4 Există această temere fondată pe situații cat se poate de specifice și des întâlnite în realitate, pe piața muncii din România conform căreia femeile reîntoarse la job din CIC vor fi dezavantajate de această perioadă. Pot face ele ceva în astfel de situații și dacă da, ce?

Da, există pentru că sunt multe prejudecăți, de ambele părți, atât dinspre angajator, cât si dinspre angajat în legatură cu această noua așezare a unei tinere mamici în rolul de mamă și de angajată.
Ce pot face mămicile?
În primul rând să fie transparente în discuție cu angajatorul.
Apoi, să își facă această analiză și conștientizare, după care să își îmbrățișeze noua variantă a lor, îmbunătățită cu noile abilități. Să le pună în valoare, să le valorifice în rolul de angajat
În al treilea rând, să folosească o parte din timpul din CIC preocupându-se de propria dezvoltare profesională și personală: cursuri de specializare, continuarea studiilor, cursuri online, actualizarea constantă cu noutățile din domeniul în care activează, voluntariat sau chiar cursuri de reconversie profesională, career coaching.

Rolul matern este unul deosebit de complex și solicitant. Punerea lui în act este un real proces zilnic și intens de muncă. E o muncă în sine și pe deasupra, cea mai importantă și valoroasă, dar așa cum știm fiecare etapă a acestui proces vine cu noi și noi provocări, care generează emoții și gânduri alambicate ce pot îngreuna identificarea și recunoașterea obiectivă a competențelor dobândite. Oare ce mămică nu a simțit măcar ocazional sentimentul îndoielii de sine, care poate perverti confirmarea valorii personale?! Cu oamenii potriviți și bine pregătiți lângă tine, vei rămâne mereu de partea ta!