Să fii părinte motivator, înseamnă să fluieri, iar când eu vreau să fluier, fluier!

Când copilul se naște, este în el o nevoie înnăscută – a lui, doar a lui de a interacționa cu mediul, de a explora obiectele și persoanele din jur. Așa cum vrea și cum poate el. Mai întâi se uită lung la ele, apoi, le atinge, le prinde, le trage, le împinge, le gustă, le mușcă, le miroase și aude. Pe măsură ce face asta, apar niște efecte – din partea obiectelor și a celorlalți. Leagă propriile acțiuni de reacțiile obținute și se cristalizeză în el confirmarea: Eu am făcut asta. Eu am putut face asta! Și asta îi întreține motivația.

Și totuși, unde și ce se întâmplă pe măsură ce copiii cresc, de această nevoie intră în declin? Ce se întâmplă cu motivația lui și mai important, ce se întâmplă cu incapacitatea sau dificultatea noastră ca părinți de a îi motiva adecvat? Cum un părinte poate fi unul motivator?

Ceea ce le spun adesea părinților cu care lucrez pe dinamica motivației și motivării copilului este ceea ce știm cu toții. Copiii pot fi foarte ușor de mobilizat sau de oprit din a face ceva. Instant, chiar. Țipă pe bune la ei, vorbește-le urât, sperie-i cu ce se va întâmpla, închide-i în camera lor, dă-le o bătaie să te țină minte, ia-le device-urile, laudă-i  în fața prietenilor și familiei, da-le niște bani sau promite-le o jucărie sau vacanță pe care și-o doresc mult, mult de tot! Și gata! ai rezolvat-o pe motivație! Numai că fix asta nu vor părinții!

Vor să facă altfel decât au procedat ceilalți cu ei.

Neurocercetătorii (vezi Tali Sharot) preocupați de tema motivării, au demonstrat prin numeroase intervenții experimentale un aspect intuit de majoritatea dintre noi. Aprecierea comportamentelor sunt net superioare ca eficiență reacțiilor de critică, amenințare, pedeapsă, avertismente.  Acestea din urmă au un efect puternic coroziv în psihismul uman.

A îl aprecia pe copil înseamnă a îl vedea și a îi transmite cu emoție că îl vezi. Cu încântare și minunare. Aici, emoția este conductorul motivațional. I-ați văzut, nu?, pe speaker-ii motivaționali ce emoție uriașă pun în discursurile lor și ce generează în ascultători. Le cresc pe loc aripi în spate.

De ce dacă aprecierea este atât și atât de eficientă, nu este atunci folosită la adevărata ei valoare?

Pentru că celor mai mulți părinți le lipsește experiența de a fi trăit experiența de a primit aprecieri personalizate, adânc mișcătoare.  Pentru că  nu sunt fluenți în limbajul emoțiilor frumoase. Pentru că sunt prea buni la a fi critici cu ei și cu copiii lor. Pentru că vor schimbări rapide în comportamentul copiilor.

motivator

Eu, ca părinte și psiholog, văd motivarea copiilor în două feluri. Unul are viteză mai mică, strategică, constantă și se desfășoară aproape permanent (ce spui și faci zi de zi). Spun aproape, pentru că există situații în care intră în scenă cel de-al doilea tip. Cel în care viteza este mult accelerată și este (din ) scurt. E evident înaintea unor situații specifice ca un test, concurs, o experiență nouă în care îți motivezi copilul să dea ce-i mai bun din el. E ca atunci când se dă startul unei competiții sportive și nu numai. Ceea ce îi spui sau/și arăți copilului, acele cuvinte care îl inspiră profund să treacă rapid la acțiune, să se mobilizeze perfect este asemeni fluierului care anunță începutul competiției/ jocului/ acțiunii/ procesului.

Copiii mei știu că atunci când fluier, trebuie să o ia la fugă să rupă pământul.

motivator

Pe această cale, vă anunț cel mai nou eveniment organizat de Motherhood Center și de mine (dr. psih. Camelia Chețu) Motivația copiilor: De la inerție și evitare la acțiune. Cum poți susține formarea și menținerea motivației copiilor (indiferent de vârstă). Va fi sub forma unui grup de lucru cu informații  și explicații relevante și mai ales, cu experiențe practice în elaborarea de strategii eficiente de motivare a copiilor. Pornind de la modele experimentale și teoretice moderne revoluționare cu privire la motivație, dar și intervenții psihologice pe care eu le desfășor în practica psihoterapeutică cu clienții, vom explora împreună problematica motivației la copii, indiferent de vârsta lor.

Vreau să fiu părinte motivator este motto-ul acestui eveniment!

Detalii organizatorice:

Eveniment recomandat: viitorilor părinți, părinților (indiferent de vârsta copiilor), specialiștilor care lucrează cu copii - psihologi, asistenți sociali, cadre didactice, medici, kinetoterapeuți.
Susținut de dr. psih. Camelia Chețu
Preț bilet: 175 lei/ persoană,275 lei/ cuplu. Primele 10 bilete achiziționate până la data de 24 septembrie, beneficiază de 50% discount. Pentru a accesa acest discount, trimite mesajul Vreau să fiu părinte motivator la office@motherhood.ro și efectuează plata până pe 24 Septembrie 2018.
Locuri limitate: 30
Biletele se pot achiziționawww.cameliachetu.rooffice@motherhood.ro
Dată limită achiziționare bilete: 15 Octombrie 2018
Program: orele 10.00 - 13.30
Locație eveniment: La firul ierbii - Splaiul Unirii 160, București