Un mod unanim clarificat și acceptat de specialiști (neurologi, cercetători în domeniul tehnologiei, psihologi, psihiatri) de a gestiona triada copii – părinți – tehnologie nu există. Că viitorul va aduce și mai multă tehnologie – e clar. Că indiferent de vârstă, copiii și nu numai, sunt influențați (-/+) de contactul cu tehnologia e clar. Că multe profesii vor fi mediate și substituite cu ajutorul tehnologiei – e clar.

Cel mai înțelept cred eu, este să ne gândim la această triadă în baza unui tratat de pace cu clauze limpezi, ferme și bine înțelese din toate părțile: copii, părinți, bunici, cadre didactice. Cu clauze specifice bine adaptate vârstelor copiilor, nivelului lor de dezvoltare psho-fiziologică și nevoilor individuale.

tehnologie

Formularea clauzelor este un proces care nu se întâmplă nici la nervi, nici în situație de criză. Dimpotrivă, necesită timp pentru a aduna informații, argumente, fapte și observații, dar mai ales pentru a le cântări și doza corespunzător.

11 considerente de luat în seamă pe care le-am descoperit de curând:

  1. În spatele interacțiunii copilului cu tehnologia/ consum online sunt întotdeauna niște nevoi precise ale acestuia: nevoia de a relaționa, de a se informa, de aînvăța, de a se relaxa, de a crea conținut creativ. Te-ai gândit vreodată la ce nevoie îl face pe copilul tău să caute compania deviceurilor tehnologice?
  2. Pentru că din online se (poate) ajunge rapid în viața de zi cu zi, fapt care poate implica un risc real, înainte de a folosi orice device cu conectare la internet, copilul trebuie să fie pregătit temeinic și cu exigență maximă. După ce am aflat de câteva situații concrete de la dl Christian Ciocan (), vă spun că aici nu e loc de ezitare ori amânare. Bun! Știam că mulți copii își dau vârsta mai mare decât în realitate pentru a își face conturi pe Facebook, Instagram, What’s up etc, dar că mulți adulți își declară vârsta mai mică pentru a intra în contact cu copiii, asta pentru orice părinte este cu siguranță, de neconceput. Dincolo, în lumea online-ului, sunt o grămadă de experți în manipularea copiilor!
  3. Pentru siguranța copiilor în online, esențială este comunicarea excelentă dintre părinți și copii. Cei mai mulți copii hărțuiți în online de colegi, copii/adulți cunoscuți sau necunoscuți nu vin înspre părinți din rușine și frică. Din frica de a fi certați și pedepsiți! (Nu-ți spui și tu acum în minte „Ce prostie e asta? Înspre mine trebuie să se îndrepte orice s-ar întâmpla!”? Da, dar dacă ar fi vorba despre niște poze intime publicate chiar de copilul tău, păi nu cearta ți-ar vine cel mai repede în gură și pedepsele în minte? Tocmai în astfel de situații critice, e nevoie de tact și înțelepciune. Cum ajunge copilului să îi fie frică de reacțiile părinților? )
  4. Cineva cândva cumva undeva în lume va folosi ceea ce el publică în online! (Chiar și acest conținut/ text/ poză.).
  5. Jocurile și aplicațiile descărcate gratuit implică cele mai multe riscuri. Gândiți-vă numai la numărul și tipul reclamelor la care sunt copiii expuși, iar de aici pînă la riscul de adicție doar un pic mai e.
  6. Caută, informează-te și selectează jocurile online cu potențial educativ pentru copilul tău (ex. Mindcraft).
  7. Unul din verbele scoase din uzul abordărilor contemporane de parenting este “a refuza”. (Scurt reminder aici: Responsabilitatea părintelui se referă la satisfacerea nevoilor copilului, nu și a dorințelor sale!)
  8. În fața televizorului, activitatea electrică a creierului se modifică. Emisfera cerebrală stângă este inhibată, activitatea corticală de tip Alha (în afara spațiului/ timpului) este stimulată, atitudinea mentală este una pasivă.
  9. Din punct de vedere neurologic, până la vârsta de 1 an, copilul nu are voie să stea nicio clipă la televizor!
  10. Copiii care stau prelungit în fața televizorului sunt “autizați”, pun în act comportamente de tip autist.
  11. Copiii au nevoie ca interacțiunea cu stimulii să se deruleze încet, constant și natural, și nu rapid.

Toate cele 10 considerente listate mai sus au fost prezentate și dezbătute în cadrul evenimentului Copiii și tehnologia: Oportunități și riscuri, organizat de EKA, de medic neurolog șef secție Neurologie Pediatrică, Spital Victor Gomoiu – dr Raluca Teleanu și dl Christian Ciocan (Comisar Șef Poliția Română, Institutul de Cercetare și Prevenire a Criminalității).

Limite eveniment și recomandare: Pe parcursul acestui eveniment, unul dintre reprezentanți (ale cărui mențiuni nu le-am amintit mai sus din motive bine întemeiate, deși reprezintă o oragnizație de prestigiu în România cu privire la drepturile copiilor) a făcut referire la mai multe statistici vis-a-vis de particularitățile consumului de online de către copii, nefăcând nicio trimitere la caracteristicile eșantionului (mărime, zona geografică, an etc.), aspect pe care eu îl consider drept o eroare majoră și nepermisă indiferent de caraterul prezentării. Pentru o acuratețe a conținutului transmis recomand precizarea sursei și detaliilor cu privire la reprezentativitatea eșantionului.

În opinia mea cele 11 considerente pe care le-am desprins din acest eveniment sunt criterii deosebit de utile în formularea clazelor tratatului de pace dintre copii-părinți-tehnologie din interiorul oricărei familii și sper să vă ajute în a găsi cea mai potrivită variantă. Filtrați-le, luați-le pe rând la disecat, adăgați și altele din surse autorizate astfel încât să aveți o grilă cât mai fină pentru a analiza datele.

 

Psih. Camelia Chețu